Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 24/08/2007
Tematica: conflicte interetnice
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Ion Muresan
Titlul articolului: In chestiunea romilor
Acces online: www.evenimentul-zilei.com


Gandul ca tiganii nostri (rromii) s-ar putea alinia unei conduite "political correct" mi se pare si odios, si utopic.

Odios, pentru ca admir la ei încapatânarea cu care refuza sa se lase înghesuiti în patratelele vietii banale. Admir la etnia asta inadaptabilitatea.

Admir faptul ca au reguli putine, minime si neagresive. Unii spun ca tiganii îsi au radacinile în India. În ce ma priveste, cochetez cu ideea sorgintei extraterestre a etniei. Oricum, o lume fara tigani ar fi o lume trista, ca o familie fara copii. 

Citeam zilele trecute în EvZ sub titlul „Rascoala de la Apata” un articol despre un conflict între rromi si maghiari dintr-o localitate din jurul Brasovului. Se spunea acolo ca maghiarii din sat, suparati ca rromii le fura recoltele, au iesit în strada cu furci si topoare.

Nu ma pot abtine sa nu observ accentul special pus pe „maghiari”. Specificatia. Daca se nimerea ca „rascoala” sa se fi produs într-un sat românesc, s-ar fi scris, cu siguranta o nota acida în ceea ce îndeobste se numeste „presa straina”.

Care presa e si asa plina de ispravile rromilor din Italia, Franta si Spania, unde nu lipseste specificatia ca e vorba de „rromi din România”. Când citesc astfel de notite, ma bucur. Lasa, îmi zic, sa vada ei ca rromii nostri sunt mai cu mot decat ai lor!

Revenind la rromii din Apata, ei au 200 de cai si nu au pamânt deloc. Solutia la care s-a ajuns mi se pare, cum sa zic, haioasa: se vor angaja trei paznici maghiari si trei paznici rromi si un post puternic de jandarmi.

Astfel, glumetii de la prefectura îsi imagineaza ca au rezolvat problema. Sa pui hotul, sarac lipit, paznic la bostanarie e ca si cum ai distribui praf de râs la înmormântare. E ca în Zaharia Stancu, unde taranii erau descrisi culegând via boierului cu botnite.

Aceeasi sursa ne ofera un foarte scurt pomelnic, foarte scurt, al altor cazuri, din alte localitati transilvane. Undeva, în Covasna, rromii s-au asezat între doua comune, dar niciuna nu vrea sa-i înregistreze, ca sa nu-si încarce bugetul cu ajutoarele sociale.

Ideea este ca rromii când fac boacane, nu „sar peste cal”, cum se zice, ci sar peste 200 de cai. Si mai e o idee: e plina tara de ONG-uri române, rrome si mixte si de partide politice asisderea, care toaca bani pe costume populare si analize fine.

Si pâna la urma, dupa ce papa banii, lasa concluziile pe seama mintilor luminate si specializate în comunicare si pace sociala de la jandarmerie. În fond, de ce nu ar fura rromii, când pe chestiunea lor, foarte serioasa, se fura din plin?

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.